Sfaturi utile privind condiționarea operantă la persoanele cu autism

Oamenilor le place să fie răsplătiți pentru un lucru bine făcut. Recompensele pot fi simple cum ar fi un părinte care își lăudă copilul pentru că a ridicat o jucărie sau obținerea unei promovări după ani de dedicare și muncă grea. O astfel de situație poartă denumirea de condiționare operantă, adică acel proces care ajută un individ să facă o asociere între un comportament și consecința sau recompensa acestuia.

Nu există diferențe nici în cazul persoanelor cu autism. În timp ce sistemul de abordare și recompensare variază de la persoană la persoană, condiționarea operantă se dovedește a fi, conform studiilor, o metodă de succes ajutând terapeuții să le formeze copiilor cu autism o serie de abilități diferite.

Condiționarea operantă implică 4 componente principale: motivație, antecedent, comportament și consecință. Un exemplu care înglobează toate aceste elemente poate fi reprezentat de un copil care nu vrea să facă baie. Copilul nu are nicio motivație să facă baie, iar simpla rostire a cuvântului „baie” conduce la un răspuns negativ. În schimb, dacă întrebăm copilul cu ce jucărie dorește să se joace la baie, îl va determina pe acesta să se simtă motivat să meargă la baie, alegerea unei jucării îl va face pe copil să asocieze baia cu un comportament pozitiv – jucăria favorită.

Studiile realizate de Asociația Americană de Psihologie au arătat că “prognosticul este scăzut pentru copiii cu autism care nu reușesc să-și dezvolte vorbirea până la vârsta de cinci ani”. Într-un studiu din 1965, predarea limbajului la un copil cu autism în vârstă de 4 ani prin condiționarea operantă l-a ajutat să deprindă un limbaj de bază, folosind diferite motivații pe care acesta să le asocieze cu cuvintele.

Astfel, putem observa că această practică a condiționării operante are un efect benefic în ceea ce privește stimularea procesului de învățare al copiilor cu autism, și nu numai, pentru că se asociază comportamentul cu recompensa ulterioară comportamentului, atingându-se astfel obiectivul scontat, învățarea.

***

People like to be rewarded for a job well done. Rewards can be as simple as a parent praising a child for picking up toys or as significant as getting a promotion after years of dedication and hard work. This reinforcement, known as a part of operant conditioning, helps an individual make an association between a particular behavior and its consequence, or reward. Whether we realize it or not, over time that reinforcement often shapes our responses to various situations.

Operant conditioning involves four main components: motivation, antecedent, behavior, consequence. An example that pulls these components together can be explained by a child that does not want to take a bath. The child has no motivation to take a bath, and the antecedent—in this case, just the word bath —is enough to trigger a negative response. Arguing about taking the bath will only result in continued negative behavior and will not motivate a child to take a bath. Conversely, assigning a motivation to the bath by first asking which toy the child wants to play with, from a choice of two desired items, in the bath accomplishes several goals: motivation is established through the reward of playing with the toy, choosing a toy allows the child to focus on the motivation for positive behavior—playing with a desired toy.

Studies conducted by the American Psychological Association have shown that “prognosis is poor for autistic children who fail to develop speech by age five.” In a landmark study in 1965, teaching speech to an autistic child through operant conditioning helped a four-year-old nonverbal autistic boy establish basic vocabulary when speaking. Through the use of various motivations and reinforcements, the boy’s speech “later began to acquire the characteristics of meaningful language.”

Sursa: https://www.autismparentingmagazine.com/advice-operant-conditioning-individuals-autism/